Entuziasm

"Dacă ne entuziasmăm prea repede înseamnă că suntem superficiali?"

Răspunsul meu rapid şi fără să mă gândesc prea mult ar fi că "nu, bineînţeles că nu! dacă ne entuziasmăm prea repede nu înseamnă că suntem superficiali, ci doar că suntem genuine innocent." Privind dinafară această întrebare şi fără a-i pătrunde sensul poate părea că există o oarecare legătură între entuziasmul precoce şi superficialitate.

Dacă ne entuziasmăm prea repede riscăm să lăsăm deoparte unele aspecte importante şi să tratăm cu superficialitate un anumit lucru, dar pe de altă parte dacă ceva nu ne interesează îl vom trata cu superficialitate deasemenea. Undeva trebuie să existe o balanţă!

Şi totuşi revin la opinia mea dintâi, şi anume - suntem doar genuine innocent! Pentru mine entuziasmul este o trăsătură specifică copiilor. Doar nişte copii ne pot arăta ce înseamnă adevăratul entuziasm. Şi asta pentru că ei nu ştiu să vade decât finalitatea lucrului dorit fără a se îngrijora de cum vor ajunge să-l obţină. Noi - adulţii - privim prea mult la calea plină de obstacole ce ne stă în faţă şi în final ne ucide entuziasmul.

Câteodată este bine să privim lucrurile prin ochi de copil, să ne entuziasmăm pentru lucruri mărunte sau mai puţin mărunte, să privim cu încredere la ziua când "vom fi mari!"