Limite

Poate unul dintre subiectele mele preferate! De ce? Nu cred că am un răspuns simplu la această întrebare, doar că LIMITELE pot vorbi multe şi în multe feluri.

Ce sunt de fapt limitele? Şi bineînţeles că nu fac referire la limitele fizice, frontiere sau altele de genu acesta, ci pur şi simplu la limite, ca şi concepte abstracte. Care este "locul" în care, odată ajunşi, ştim că am ajuns prea departe? Sau care este "momentul" în care ne dăm seama că am întrecut orice limită?

Ce poate avea limită? Sau ce nu poate avea limită? Sentimente, emoţii, deschideri, convorbiri ... secrete?!

Cum ştim că următorul pas pe care îl facem este dincolo de orice limită? Facem pasul? Dacă da, cu ce riscuri? Merită? Depinde de situaţie... Eu vreau să ştiu care e limita la a asculta de îndemnul inimii sau al minţii? În ce moment decidem că nu mai mergem pe linie raţională, ci ne lăsăm purtaţi de "pasiunea" dictată de inimă? Nu aveţi cum să nu ştiţi despre ce vorbesc pentru că ACEASTA este greşeala sau "greşeala" pe care suntem sortiţi să o facem fiecare. Dacă îmi spuneţi că nu vă lăsaţi conduşi de inimă, următoarea mea întrebare va fi: "Care a fost momentul în care v-aţi decis să nu mai ascultaţi? În ce situaţie aţi ascultat şi sfatul a fost extraordinar de prost, încât aţi luat decizia irevocabilă să fiţi raţional - infinit?"

De fapt, ce "vede" inima şi scapă privirii minţii? Care este detaliul? Culoarea?

Am nevoie de un răspuns, altfel sunt sortită să tot încalc limita ... sau poate să devin definitiv raţională!